Azi de dimineata am avut o revelatie :D.Ce bine ar fi daca viata s-ar desfasura in sens invers.
Pentru inceput ar trebui sa ne 'nastem' murind. Asa, unu-doi, trauma este deja depăşita. Deci, te trezesti într-un pat de spital si apreciezi faptul ca starea ta de sănătate este mai buna cu fiecare zi ce trece. Apoi te externează pentru ca te simţi foarte bine, iar primul lucru ce-l faci este să mergi la posta să-ti ridici pensia, de care te bucuri dupa bunul plac.
Cu timpul, capeti mai multa putere, fizicul tau este mult mai rezistent si ridurile dispar. Incepi sa lucrezi, iar in prima zi de munca, primesti drept cadou un ceas de aur. Lucrezi 40 de ani pana cand esti îndeajuns de tanar încât trebuie sa te retragi. Urmeaza chefuri peste chefuri, bei, te distrezi, faci sex si te pregatesti sa-ti incepi studiile.
Incepi facultatea, apoi urmeaza frumosii ani de liceu, te joci cu prietenii, ai parte de primul sarut si, cel mai frumos, scapi de orice obligatie si responsabilitate pana cand ajungi un bebe. Cand esti indeajuns de mic, te strecori intr-un loc care deja ar trebui sa-l cunosti foarte bine.
Ultimele 9 luni din viata le petreci intr-un loc calduros, cu "room-service" si multa afecţiune, fără ca cineva să te streseze. . . In final, abandonezi aceasta lume printr-un orgasm.
